ȘCOALA GIMNAZIALĂ,
comuna IONEȘTI, județul VÂLCEA
e-mail: scoala_ionesti@yahoo.com
CONCURSUL JUDEȚEAN INTERDISCIPLINAR
”PE
URMELE LUI ION BARBU”
EDIȚIA I, IONEȘTI, 26 MARTIE 2016
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
CLASA a VI- a
TOATE SUBIECTELE
VOR FI REZOLVATE INTEGRAL PE FOAIA DE
CONCURS!
SUBIECTE:
Se dă textul:
„Hipnotizat de-adînca şi limpedea lumină
A bolţilor destinse deasupra lui, ar vrea
Să sfarăme zenitul şi-nnebunit să bea,
Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină,
Nici vălurile nopţii, nici umeda perdea
De nouri, nu-i goneşte imaginea senină:
De-un strălucit albastru viziunea lui e plină
Oricît de multe neguri în juru-i vor cădea...
Dar, când augusta toamnă din nou îl înfăşoară
În tonuri de crepuscul, cînd toamna prinde iară
Sub casca lui de frunze, un rol îmbelşugat,
Atunci, intrînd în simpla, obşteasca armonie,
Cu tot ce-l limitează şi-l leagă, împăcat,
În toamna lui, copacul se-nclină către glie.”
(Ion Barbu, Copacul)
Scrieți, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de
mai jos:
A.
1. Cuvântul
deasupra este format
prin:
a) compunere;
b) derivare;
(3p)
c) schimbarea valorii
gramaticale;
2. Sinonimele cuvintelor: limpede, crengi, licoarea sunt, în ordine:
a) clar, ramuri, poțiunea;
b) neclar,
crenguțe, poțiunea;
(3p)
c) curata, arbori, balsamul;
3. Antonimele cuvintelor: nopții, plină, armonie sunt, în ordine, zilei, goală, discordanță;
A / F
(3p)
4. Cuvântul
glie conține un diftong. A / F (3p)
5. Precizați câte litere și câte sunete conțin
cuvintele: crengi, frunze,
imagina. (3p)
6. Când ajută la
formarea modului condițional - optativ, verbul a avea este copulativ. A / F
(3p)
7. Precizați valoarea
morfologică a cuvintelor: lumina, lui, să bea. (3p)
8. Precizați funcția sintactică
a cuvintelor: nopții, e plină,
îl. (3p)
9. Precizați subiectul propoziției: Fluviul
Dunărea curge duios. (3p)
10. Construiți o propoziție în
care verbul a fi să aibă valoare morfologică de verb predicativ.
(3p)
Se dă textul:
„Nu ştiam de
unde să încep. Nu pricepeam nimic şi nici nu mă puteam gândi la problemă. Îmi
fixasem privirea pe cele câteva cifre scrise la colţul tăbliei şi începui a-mi
frământa figura, ca să creadă Vanciu că-mi frământ mintea. În timpul acesta, eu
gândeam: Ei, al dracului! şi apoi
pocneam din dinţi. Era tot ce puteam face.
Vanciu mă
socotise multă vreme imbecil şi mă menajase. Poate a aflat, însă, că mă prefac,
că nu învăţ niciodată şi, de atunci, nu se mai lăsa înduioşat de nătângia mea.
Totuşi,
bâlbâielile, zăpăcelile şi mimica simulată la tablă nu rămân fără efect; Vanciu
îmi dă întotdeauna ajutor.
- Ei, nu
merge?
- Avem un
cerc...
Îmi adusei
aminte că şi în caiet făcusem unul, plimbând creionul pe marginea unui capac de
călimară. Începui a construi cercul, şi ştergeam mereu, ca să mai treacă din
timp. Dar totul era zadarnic, pentru că nu ştiam problema”.
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
B. Redactați
o compunere de 10 – 15 rânduri, în care să povestiți o întâmplare hazlie petrecută
la ora de matematică.
(15p)
În redactarea textului, veți avea în
vedere:
-
alegerea
unui titlu sugestiv;
-
respectarea
convențiilor specifice textului narativ;
-
relatarea
unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
-
un
conținut adecvat cerinței;
-
respectarea
limitelor de spațiu indicate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu